Nursing in epilepsie


Criza de epilepsie este definita ca manifestare paroxistica motorie,senzitiva,sezoriala,comportamentala,datorata unor descarcari anormale electro-chimice la nivel cerebral.
Elilepsia este oafectiune cronica manifestata prin crize epileptice neprovocate repetate.

Fiziopatologie si etiologie.

1.Neuronii poseda gradiente de permeabilitate si gradiente ale canalelor voltaj dependente care pot fi afectate de modificari chimice si umorale .
2.Neuronii pot deveni hiperexcitabili,hipersincronizati,producand descarcari anormale .
Cauze ale crizelor.

Traumatismele cerebrale
Tumori
Interventii chirurgicale pe creier
Tulburari metabolice(hier- hipoglicemia,hiponatrenia,hipocalcemia,anoxia)
Toxicitate unor medicamente(teofilina,lidocaina,penicilina)
Infectiile SNC
AVC
Sevrajul alcoolic,barbituric
  1. Boli congenitale
Necunocute.

Clasificarea crizelor

Crize partiale simple:motorii,somatosenzitive,psihice,autonome fara pierderea constientei.
Crize complexe partiale cu alterarea dar fara pierderea totala a costientei
cu automatisme simple sau complexe
Crize generalizate cu pierderea constientei ,atone sau cu convulsii
Crize partiale simple care pot evolua spre crize partiale complexe sau secundar generalizate.



Manifestare clinica.

Aceasta este corelata cu aria cerebrala implicata in criza.
Se poate limita la o anomalie sezitiva sau senzoriala,motorie simpla sau se poate desfasura ca o pierdere a constientei cu sau fara convulsii.
Crizele generalizate .
-Se manifesta cu pierderea cu pierderea constientei
-Pacientul are amnezia crizei
-Poate avea sau nu manifestari motorii bilaterale .
1.absenta
a)absenta tipica.
- debut brusc cu pierderea constientei
-durata 10-20sec.
-tonus muscular conservat(fara cadere)
-automatism simplu(masticatie,geturi diferite)
-manifestari vegetative
-EEG-varf unda, 3 Hz/sec,generalizat,sincron,simetric pe toate derivatiile.
-acest tip de crize nu apar de novo la adult
b)absenta atipica
-debut mai lent,pierdere incompleta a constientei
-se asociaza mioclonii,automatisme sau atonie
-tulburari vegetative
-poate debuta si peste 20 ani.
2.criza mioclonica
-debut brusc
-pierdere de constienta ,
-mioclonii bilaterale
-durata de cateva sec. sau minute
3.criza generalizata de tip tonic
-debut brusc
-pierdere de cunostinta
-contractura musculaturii axiale cu extensia membrelor
-manifestari vegetative
-durata 20sec-1min.
4 criza generalizata clonica.
-debut brusc
-atonie sau contractie tonica urmata de contractii clonice ale fetei si membrelor.
-manifestari vegetative
-durata 1-2min.
Criza generalizata tonico-clonica.

Manifestari prodromale pot sa apara cu una sau mai multe zile inaitea crizei si se manifesta prin modificari ale dispozitiei,tulburari de somn mioclonii, cefalee
In 50% din cazuri poate fi precedata imediat in
aintea crizei de aura manifestata prin simptome vegetative ,senzitivo-senzoriale sau motorii ce au valoare localizatorie.
Debut brusc cu pierderea constientei.
Faza tonica cu durata de 10-20sec.manifestata prin contractia in flexie a trunchiului,membrelor superioare urmata de extensia puternica atrunchiului si membrelor inferioare,deschiderea si inchiderea gurii.
Faza clonica,durata 1min. –convulsii clonice generalizate.
Coma ,dureaza intre 20sec si 5min.se insoteste de midriaza,tahicardie,polipnee,relaxare sfincteriana.
Faza postcritica dureaza 15min. Simptome : hipotonie generalizata,reflex plantar in extensie, recapatarea treptata a constientei,somn postcritic.
Starea de rau epileptic se manifesta prin crize de epilepsie cu sau fara pierderea constientei repetate ore sau zile fara revenirea intre crize.statusul epileptic este o urgenta neurologica cu mortalitate mare (tulburarile vegetative care o insotesc pot duce la deces) si risc de lezare permanenta a creierului.
Starea de rau poate fi provocata de intreruperea medicatiei,privarea de somn,febra,tulburari metabolice(hipoglicemie,hiponatremie),alcool.


Diagnostic .

1.EEG –localizeaza focarul epileptic,ajuta la clarificarea tipului de criza.
2.RMN,CT identifica eventualele leziuni cerebrale.

Management.

1.farmacoterapie
2.tratament chirurgical cand se impune (PEIC)

Complicatii

Stare de rau epileptic
Traumatisme produse de caderi.

Culegerea datelor

1.obtinerea istoricului(semne prodromale,aura,desfasurarea crizei,starea postcritica,numarul crizelor)
2.despre criza:
-simptome dinaintea atacului:senzitive,motorii,vizuale, olfactive,emotionale,hiperventilatie)
-descrierea fenomenelor motorii,in ce segment au debutat,cum au progresat
-pozitia globilor oculari si a capului.
-prezenta automatismelor:inghitit repetat,frecatul mainilor etc.
Incontinenta sfincteriana
-durata fiecarei faze a atacului
-prezenta pierderii de constienta si durata.ei.
-comportamentuldupa criza,inclusiv tulburarile de limbaj,deficite motorii.
-cosecintele psihosociale ale crizelor.
-istoricul de abuz de alcool sau droguri
-medicatia administrata si complianta.
Noncomplianta la regimul de tratament ca si toxicitatea medicatiei poate creste frecventa crizelor. Ideal : dozarea drogurilor antiepileptice in sange.

Diagnosticul de nursing.

Alterarea functiilor cerebrale datorita crizelor
Risc de afectare cerebrala
Consecintele sociale si economice.

Interventia de nursing

1.Mentinerea cailor aeriene permeabile
2.Administrarea oxigenului in timpul crizelor daca se instaleaza cianoza.
3.Administrarea regulata a medicatiei
4.Dozarea in sange a medicamentelor antiepileptice in scopul stabilirii dozelor terapeutice eficiente
Monitorizarea functiilor ficatului si hemoleucogramei.
Prevenirea traumatismelor.
-.inlaturarea pericolelor din mediul inconjurator.
-.plasarea patului la inaltime mica
-.pacientul nu va fi contentionat in timpul crizei
-.nu se pune nimic in gura pacientului in criza
-. se plaseaza pacientul in decubit lateral pentru a preveni aspiratia
-.protejarea capului in criza
-.suprvegherea pacientului in stare comfuzionala postcritica


Managementul starii de rau epileptic.

-mentinerea cailor aeriene si presiunii arteriale
-analize de urgenta:uree,glicemie,ionograma,dozarea anticonvulsivantelor in sange(in conditii ideale)
-administrarea de oxigen
-stabilirea unei linii venoase
-administrarea IV a medicatiei anticonvulsive:lorazepam,fenitoin
-administrarea medicamentelor antiepileptice recomandate in tratamentul preventiv
-monitorizarea regulata a nivelului medicamentului antiepileptic in sange.
-supravegherea eventualei depresii respiratorii si hTA provocate de medicatie.
-respiratie protezata daca este nevoie
-daca medicatia administrata nu este eficace se recomanda anestezia generala
-monitorizare neurologica continua
-monitorizare Eeg.

Asistarea la domiciliu si in comunitate

Consilierea pacientilor pentru a nu se expune in mediu cu pericole la locul de munca.
Informarea in ce priveste legile statului,(conducerea vehicolelor)
Asigurarea unui mediu fara pericole la domiciliu

Educatia pacientului pentru mentinerea starii de sanatate

Icurajarea pacientului sa-si determine elementele trigger ale crizei
Amintiti pacientului importanta respectarii tratamentului
Interzicerea acoolului
Recomandarea de a purta o bratara cu datele personale si legate de boala
Recomandarea unui stil de viata ponderat.


Evaluare finala
Pacientul respecta medicatia si celelalte recomandari.